Te felicit pentru ca vrei sa ai relatii mai bune si iti ofer o cale de a le curata de mesaje care le pot polua:
Aceste mesaje fie le primesti tu, le adresezi altora sau tie insuti.
Problema este ca pot:
- sa il raneasca pe cel care le primeste
- sa strice relatiile tale cele mai importante, cu persoanele dragi
- sa da nastere neincrederii in sine, violentei si autoviolentei
Te invit sa faci primul pas, sa le cunosti:
1. Devalorizarile si comparatiile
2. Amenintarile
3. Culpabilizarile
Afla mai multe despre fiecare si cum sa le transformi pentru relatii fericite, cu mai putine certuri.
1. Devalorizarile si comparatiile
Cum recunosti devalorizarile?
Vin sub forma etichetelor, judecatilor de valoare pe care le adresezi celuilalt sau tie :
« Esti neindemanatic. »
« Nu esti in stare de nimic. »
« Esti nebuna. »
« Sunt o proasta. »
Prin etichetare il reduci pe celalalt sau pe tine la acea eticheta sau trasatura, negand tot ceea ce face in rest.
- Pot veni si sub forma comparatiilor :
« De ce nu esti ca sora ta, care nu intarzie niciodata ? »
« Nu sunt la fel de destept ca el. »
Prin comparatie, reduc valoarea eforturilor celuilalt sau ale tale proprii. Poate ca in cazul intarzierii copilului, acesta a facut mari eforturi ca sa intarzie doar 10 minute.
- Apar ca « intepaturi» si urmaresc sa il raneasca pe celalalt, cu scopul sa il stimuleze sa schimbe ceva, in directia pe care o vezi tu potrivita.
« Nu esti capabil sa imi iei si mie un buchet de flori. » « Esti pisaloaga ca maica-ta. »
- Atunci cand primesti astfel de devalorizari, te fac sa te indoiesti de propriile capacitati, de propria valoare. Aceste efecte sunt mult accentuate cand vin in relatii importante pentru tine :
«Colegii tai isi lasa telefoanele deschise in week-end… »
«Nu sunt suficient de competent ca sa ma angajez la… »
- Iata cateva exemple semnificative in relatia parinte – copil.
« Nu esti cuminte.»
« Esti un copil razgaiat si neastamparat.»
« Esti o mama rea.»
« Esti mare si un copil mare nu plange. » Aceasta eticheta este una care in aparenta valorizeaza, dar efectul ei este unul devastator. Un copil care simte nevoia sa isi exprime emotiile puternice pe care le traieste intr-un anumit moment, va invata ca « trebuie » sa le reprime si ceea ce simte el nu este potrivit. Aceasta este samanta viitorului adult care va avea nevoie sa reinvete ceea ce simte.
Experimenteaza cum poti comunica fara devalorizari
Atunci cand tu esti cel care formuleaza devalorizarea:
- Inainte de a-i transmite celuilalt o devalorizare, de a-i lipi o eticheta sau de a-l compara, opreste-te. Daca ti-a scapat, pentru ca procesul este deja automatizat, ai invatat din pruncie acest sistem, poti oricand sa revii si sa reiei comunicarea.
- Din fericire avem mijloacele pentru a face « lucrari de «reparatie ».
Vom folosi exemplul «Esti neindemanatic.»
- Indreapta-ti atentia catre tine, asculta-te si afla ce te deranjeaza, ce ai nevoie, ce simti sau ce astepti de la celalalt.
Poti descoperi, in cazul exemplului de mai sus, ca iti pare tare rau ca fratele tau a spart vaza pe care o primisei cadou de la bunica ta. Era o amintire draga pentru tine.
- Alege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, fara sa il ranesti, respectand, bineinteles, regula de igiena relationala :
« Vorbesc despre mine celuilalt, evit sa vorbesc despre el. »
Iata mai jos cum ar putea fi transformat mesajul de devalorizare :
« Imi pare tare rau ca vaza este sparta. Era de la bunica si imi amintea de ea.»
- Sunt tare curioasa sa vad cum va continua comunicarea pornind de la acest mesaj al tau. Probabil ca nu se va finaliza, ca in primul caz intr-o cearta urmata de o saptamana in care nu va vorbiti. Probabil ca, in schimb, veti depana amintiri frumoase despre relatia cu bunica voastra.
Atunci cand primesti un mesaj-devalorizare:
- Fii atent cand primesti o devalorizare, o eticheta, un mesaj de comparatie.
- Devino constient de faptul ca cel care formuleaza mesajul se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu stie sa se exprime altfel.
- Renunta sa te lasi ranit si sa accepti aceasta devalorizare, folosind Confirmarea, instrument al Metodei ESPERE®.
Continuand exemplul de mai sus «Esti neindemanatic.», poti raspunde, confirmand punctul de vedere al celuilalt :
« Da, tu crezi ca sunt neindemanatic. » Nu inseamna ca sunt de acord, ci doar ca accept ca are dreptul sa aiba propriul lui punct de vedere. In acelasi timp las acest punct de vedere, care nu imi apartine,la capatul lui de relatie, pentru ca este punctul lui de vedere ; astfel imi dezlipesc eticheta pe care vrea sa o lipeasca de mine. Am grija de mine si nu ma las poluat de mesaje care mi-ar strica ziua.
- Poti adauga punctul tau de vedere in legatura cu aceasta intamplare.
« Si eu ma bucur tare ca am reusit sa salvez de la distrugere restul cristalelor de pe masa.»
2. Amenintarile
sau La revedere Bau-bau !
Astazi vei putea descoperi cum anume sa reperezi si sa transformi un alt tip de mesaj toxic, care ajuta la construirea sistemului antirelational SAPPE, descris de Jacques Salomé, in cadrul Metodei ESPERE®, si anume, amenintarile.
Astfel vei putea avea sansa sa recuperezi din energia, cheful de viata si increderea in tine care sunt secatuite de astfel de mesaje toxice.
Cum recunosti o amenintare ?
Incepe cu « DACA»
« Daca nu faci ordine imediat, iti arunc tot ce este pe jos la gunoi !»
- Anunta un pericol in viitor, o consecinta foarte neplacuta a actiunilor sau inactiunilor din prezent ale persoanei amenintate
« Daca nu mananci, o sa te imbolnavesti. »
« Daca nu inveti ,o sa ajungi pe strazi. »
« Daca ceri o marire de salariu, o sa te dea afara. »
« Daca ma mai enervezi, o sa dormi la maica-ta ! »
« Daca nu imi dai jucaria, nu mai sunt prietenul tau. »
« Daca nu esti cuminte, te spun lui taica-tu. »
- Vreau ca celalalt sa faca ce si cum vreau eu
- Ma simt neputincios sa il determin sa faca ceva, incat apelez la ceva din afara, cineva mai puternic sau ceva de care ii este frica celuilalt pentru a il obliga, din frica, sa faca ce vreau eu. Varianta clasica este, bineinteles :
« Daca nu stai cuminte, vine Bau-bau », chiar daca « Bau-bau » capata fete foarte diferite in functie de persoana amenintata.
Experimenteaza cum poti comunica fara amenintari
Atunci cand tu esti cel care ameninta:
- Identifica care comportament al celuilalt te deranjeaza. (Faptul ca nu isi strange lucrurile, ca nu mananca, ca nu invata suficient, ca nu face ce i-ai cerut, etc.)
- Devino constient de faptul ca tu esti cel care are o problema cu ceea ce face sau nu face celalalt.
- Ia-ti un moment ca sa te asculti, ca sa simti ce sa intampla in interiorul tau cand celalalt face ceea ce te deranjeaza : ce simti, ce iti doresti, sau de ce anume ai nevoie.
- Alege sa ii vorbesti celuilalt despre tine si ceea ce se intampla in interiorul tau, respectand regula de igiena relationala :
« Vorbesc despre mine celuilalt, evit sa vorbesc despre el. »
De exemplu, sa zicem ca imi doresc sa am serile linistite acasa, impreuna cu partenerul meu. Atunci ii voi vorbi despre aceasta dorinta si cum arata ea.
Un alt exemplu poate fi : in loc de « Daca nu mananci, te vei imbolnavi. » poti spune :
Atunci cand tu primesti o amenintare:
- Fii atent atunci cand primesti o amenintare (iti reamintim semnele clare :incepe cu « daca », esti amenintat cu o forma anume a lui « Bau-Bau », oare care anume ?)
- Devino constient de faptul ca cel care face amenintarea se afla in dificultate cu ceva din ceea ce faci si nu poate sa se exprime altfel.
- Confirma ceea ce spune : « Da, tu crezi ca o sa fiu concediat, daca cer o marire de salariu », ceea ce nu inseamna ca esti de acord cu el, ci doar ca asculti ceea ce are sa iti spuna. Iti vom vorbi in alt articol despre confirmare, alt instrument al Metodei ESPERE®.
- Adauga si propriul tau punct de vedere, nevoie, dorinta care sta la baza comportamentului tau, de exemplu :
« Vreau sa imi cumpar o masina si de aceea am nevoie de mai multi bani lunar. »
3. Culpabilizarile
“Ma enervezi” este un mesaj toxic
Despre vinovatii fara vina…
Astazi iti vorbesc despre cum sa te eliberezi de culpabilizari, care sunt adevarate gauri negre pentru energia si creativitatea ta.
- Apare atunci cand cineva incearca sa te faca responsabil, vinovat pentru suferinta sau neplacerea lui :
« Ma enervezi cand iti lasi hainele aruncate pe pat. »
«O sa ma bagi in mormant. »
« Pentru tine (copilul meu) am ramas cu tatal tau. »
« Nu o sa pot trai fara tine. »
- Culpabilizarea este o escrocherie, pentru ca nici un om nu are puterea de a il face pe altul fericit sau nefericit. Fiecare dintre noi este responsabil pentru ceea ce simte si traieste. Dovada clara este data de paleta variata de emotii pe care un gest o poate crea mai multor oameni.
De exemplu, daca cineva intarzie si il asteapta 3 oameni, daca ai curiozitatea sa ii intrebi ce simt, vei avea surpriza sa descoperi ca : unul este iritat, pentru ca este a treia oara cand il asteapta, altul este indiferent si al treilea poate se bucura, pentru ca poate sa stea mai mult de vorba cu cei doi.
- Are forma unui repros:
«Din cauza infidelitatilor tale m-am imbolnavit de inima. »
- Poate lua si forma autoculpabilizarii, in care eu ma invinovatesc singur pentru ceea ce traieste altcineva, considerand ca sunt de vina:
« Mama plange din cauza mea. »
«Eu nu sunt o mama buna si din cauza mea copilul meu face crize.»
Culpabilizarile joaca unul dintre rolurile principale, alaturi de injonctiuni, amenintari, santaj si devalorizari, la construirea sistemului antirelational SAPPE, descris de Jacques Salomé, in cadrul Metodei ESPERE®.
Cum recunosti culpabilizarea?
Diferenta dintre culpabilizare si vinovatie
Spre deosebire de culpabilizare, care este nerelationala, vinovatia este ca acul unui barometru etic interior. Acesta iti spune daca ceea ce gandesti sau ceea ce vrei sa faci se afla in zona de “verde de siguranta” si e bine, corect, moral sa actionezi in directia respectiva sau se afla in zona “rosie de pericol” , adica iti spune ca ceea ce doresti sa faci este contrar a ceea ce tu consideri bine, corect, moral.
De exemplu, imagineaza-ti ca mergi pe strada si gasesti un portofel gol. Il iei? Dar daca in portofel gasesti 10 lei ? Il iei? Iar daca in portofelul respectiv gasesti 2000 Euro. Il iei? Sau incepi sa te gandesti ce sa faci : mergi la politie sau inceri sa dai de proprietar….. Ai simtit cum se misca acul barometrului tau interior?
Deci, ca sa le diferentiezi simplu :
- In vinovatie sunt eu cu barometrul meu interior si valorile mele , ceea ce eu consider potrivit, moral, corect
- in culpabilizare sunt prezente de obicei doua persoane (fie ca eu ma fac responsabil de ceea ce simte celelalt, fie ca il fac pe celalalt responsabil de ceea ce simt eu).
Efectele toxice ale culpabilizarii
- Pentru tine, daca o primesti, va insemna un consum enorm de energie pentru a incerca sa «construiesti» fericirea celuilalt, energie pe care nu o vei putea folosi pentru dorintele si aspiratiile tale proprii, pentru a iti hrani propria viata si fericire
- Culpabilizarea mentine relatiile de dependenta, pentru ca te limiteaza in actiunile tale, din teama de a nu-l face pe celalalt sa sufere
- Copiii care primesc astfel de culpabilizari vor intarzia sa se afirme pe sine, sa devina autonomi.
Exemplul clasic este acela al copilului care face medicina ca sa nu isi dezamageasca parintii si la 40 de ani incepe sa studieze pictura, pasiunea lui dintotdeauna.
Experimenteaza cum poti comunica fara culpabilizari
Atunci cand primesc un mesaj-culpabilizare:
- Imi pastrez atentia treaza atunci cand cineva imi adreseaza un astfel de mesaj prin care incearca sa ma faca responsabil pentru ceea ce traieste.
- Devin constient de faptul ca cel care formuleaza culpabilizarea se afla in dificultate cu ceva din ceea ce fac si nu stie sa se exprime altfel.
- Aleg sa nu primesc aceasta culpabilizare, folosind Confirmarea, unul dintre instrumentele Metodei ESPERE®.
Continuand exemplul de mai sus « Ma enervezi cand iti lasi hainele aruncate pe pat. », pot raspunde, confirmand punctul de vedere al celuilalt :
« Da, aud ca spui ca te enervez cand vezi hainele mele aruncate pe pat. »
Astfel, las mesajul la cel caruia ii apartine, la celalalt si nu il preiau, simtindu-ma responsabil pentru enervarea celuilalt. In acelasi timp, confirmand ceea ce a spus, il ascult in ceeace spune, chiar daca un impartasescacest punct de vedere.
- Pot adauga punctul meu de vedere in legatura cu aceasta intamplare.
« Pe mine nu ma deranjeaza dezordinea de pe pat, nu stiam ca pe tine te deranjeaza.»
- Pot continua comunicarea spre a gasi impreuna o solutie acceptabila pentru amandoi.
Atunci cand eu sunt cel care formuleaza culpabilizarea:
- Inainte de a-i transmite celuilalt o culpabilizare, de a-l face responsabil pentru ceea ce simt si traiesc , aleg sa ma opresc.
- Imi iau un moment pentru mine, inainte de a spune cuvintele care cel mai probabil vor otravi relatia. Ma ascult si aflu ce ma deranjeaza, ce am nevoie, ce simt sau ce astept de la celalalt.
Pot descoperi, in cazul exemplului « Ma enervezi cand iti lasi hainele aruncate pe pat. », ca, prin acest gest, am nevoie de valorizare in efortul meu zilnic de a face casa curata si ordonata.
- Aleg sa ii vorbesc celuilalt despre mine si ceea ce se intampla in interiorul meu, fara sa ii trimiti un mesaj-culpabilizare, respectand, ca de obicei (voi ajunge ca o placa stricata de patefon, dar imi asum riscul, dat fiind ce aduce bun), regula de igiena relationala :
« Vorbesc despre mine celuilalt, evit sa vorbesc despre el cu el. »
Iata mai jos cum ar putea fi transformat mesajul :
« Ma enervez cand vad lucruri aruncate pe pat. Fac un efort pentru a face curat si ordine in fiecare zi si am nevoie de valorizare pentru acest efort.»
Ma intreb cum va continua comunicarea pornind de la acest mesaj. Nu inseamna ca prin magie nici o haina nu va mai fi aruncata pe pat pana la pensie si dupa; ceea ce imi pot imagina este ca, in loc de vinovatie, celalalt va putea avea libertatea sa faca ceva, intr-o directie sau alta. Va avea, de asemenea, libertatea de a se apropia de mine, in loc de a se indeparta pana in locul in care se simte cu adevarat liber.
Ce zici, accepti provocarea? Spor la transformat relatii!
